Descriere generală
Este una dintre cele mai frumoase comune ale judeÅ£ului Sălaj, aÅŸezată în partea sudică a acestuia, la contactul Depresiunii AlmaÅŸului cu MunÅ£ii MeseÅŸului ÅŸi abruptul nordic al Depresiunii Huedin.
Valea ÅŸerpuitoare, ondulaÅ£iile din stânga ÅŸi din dreapta ei, covorul multicolor al florilor aÅŸezate pe fondul verde al vegetaÅ£iei, conferă spaÅ£iului Fildan frumuseÅ£e ÅŸi un farmec aparte, îmbogăţit de casele înÅŸirate sub coamele de deal.
În acest spaÅ£iu s-au plămădit satele Fildu de Jos, Fildu de Mijloc ÅŸi Fildu de Sus. Alături de satul TetiÅŸu (cea mai sudică localitate a judeÅ£ului), aceste 4 sate minunate alcătuiesc comuna Fildu de Jos.
VeciniiapropiaÅ£i ai comunei sunt: în partea de nord, comuna AlmaÅŸu, în cea vestică comunele Bucium ÅŸi Poieni îndreptând-u-ne privirirea spre sud, sud-est privim oraÅŸul Huedin.
Cu o suprafaţă totalăde 6288 ha cu o pondere de aproape 70% reprezentând suprafaÅ£a agricolă putem spune că avem de-a face cu o comună de proporÅ£ii a peisajului Sălăjan.
Reliefulacestei zone îÅŸi datorează geneza factorilor morfologici aflaÅ£i într-o strânsă interacÅ£iune, factorilor litologici ÅŸi celor hidrologici.
Subsolullitologic în buna parte solubil este alcătuit din calcare ÅŸi dolomite.
De-a lungul anilor hidrologiaÅŸi-a făcut simÅ£ită prenzenÅ£a ÅŸi a creat pâraie care au devenit afluenÅ£i ai văii Fildului. Prin acÅ£iunea lor dinamică au netezit coamele dealurilor ÅŸi le-au rotunjit drenându-le parcă pentru a da roadele necesare vieÅ£ii oamenilor zonei. Pâraiele “Spoielii”, ‘Åžesurilor”, “Tioasa” ÅŸi altele mai mici au sculptat pământul făcând din el un labirint de culmi deluroase, creând peisaje deosebit de atractive, mai ales în locurile numite “La peÅŸteră”, “Sub Greaban”, “AriniÅŸ”. Printre monumentele naturii amintim: “PeÅŸtera Belte”, “Piatra Darii”, “Pietrocul Onciului”, unde merg tinerii primavară să culeagă primele flori, fiind ÅŸi locul unde potrivit tradiÅ£iei un uriaÅŸ a păşit cândva de pe o piatră pe alta, aÅŸa cum par a indica urme de paÅŸi.
Florane apare etajată: păduri de fag, de stejar în amestec cu esenÅ£e moi, poieni cu ierburi de Å£epuÅŸică, păiuÅŸ, ovăşcior, cimbriÅŸor ÅŸi multe altele. Peisajul cel mai caracteristic prin întindere ÅŸi aspect este cel al fâneÅ£elor. PajiÅŸtele sunt mai ales în zona depresionară ÅŸi pe dealurile punctate din loc în loc cu arbuÅŸti.
Pădurile ÅŸi tufiÅŸurile adăpostesc numeroase specii de animale:mistreÅ£i, rîÅŸi, vulpi, căprioare, lupi, iepuri ÅŸi altele.
Culturile agricolespre care se îndreaptă truda fildanilor sunt acelea de grâu, orz, ovăz, secară, orzoaică, parcele întinse de cartofi iar la ÅŸes se practică ÅŸi cultura porumbului. O mare resursă pentru fildani au fost ÅŸi sunt pădurile ce înconjoară satele. Atât pentru construcÅ£ii, lemne de foc cât ÅŸi pentru fructe, ciuperci ÅŸi vânat pădurile acestea constituie o parte din oamenii locului.