Istoricul localităţii
Începuturile istoriei fildanilor se pierde în negura vremii, dar se deduc prin diferite izvoare istorice. Îndeletnicirile păstrate până azi, din moÅŸi-strămoÅŸi, au fost: culegerea roadelor pământului, creÅŸterea vitelor, practicarea unor meÅŸteÅŸuguri, prin toate urmărindu-se asigurarea hranei, deoarece pământul s-a dovedit a fi zgîrcit, mai puÅ£in roditor.
După cucerirea Daciei de către romani un drum de legătură dintre castrul de la Bologa ÅŸi cel de la Bucium trecea peste teritoriul fildan, iar pe înălÅ£imea Greabăn s-a descoperit urmele unui turn de veghe, un burgus roman.
La nord de Filduri, în hotarul AlmaÅŸului s-a descoperit un indicator de distanţă (miliarium), pe care se precizează 16 mii de paÅŸi de la satul Resulum (identificat cu satul Bologa).
Fildurile sub această denumire sunt menÅ£ionate în documentele medievale începând cu anul 1249, termenii folosiÅ£i fiind următorii: “Terra Fyld”,”Vila Fyld”, “possesionis Fyld”, “possesiones valachales” (adică posesiuni româneÅŸti, sate româneÅŸti), “tres Vild” (trei Filduri), acestea fiind înscrise cu diferite grafii. Satul TetiÅŸu (Ketesd- în maghiară) este menÅ£ionat începând din 1332.
O perioadă mai lungă de timp Fildurile au fost incluse în Voievodatul de Calata, care între anii 1369-1511 cuprindea 16 sate: Morlaca, BrăiÅŸoru, Mesteacăn, Ciucea, Bica, Dretea, Izvoru CriÅŸului, Huedin, AluniÅŸ, TetiÅŸu, AlmaÅŸu, Babiu, Călata, Fildu de Jos, Fidu de Mijloc ÅŸi Fildu de Sus. La 1666 Fildu de Sus era inclus în domeniul Gilăului, condus de cei de la Districtul de Călăţele, făcând parte din cercul voievodului Pui Petru.
Fildu de Sus
Primul document care atestă existenÅ£a satului Fildu de Sus datează din anul 1415. Satul Fildu de Sus avea înscrise în anul 1666, 7 porÅ£i de iobagi figurând separat ÅŸi 7 fii. În acel an localitatea datora stăpânului “ad antique” (din vechime) dijma din ovăz. Stăpânul era cetatea Gilăului. Deasemenea în anul 1715, localitatea făcea parte din domeniul cetăţii Gilău, precizîndu-se într-un document că cerealele nu se obÅ£in aici decât în anii buni, aÅŸa încât stăpânii de la Gilău pretind să li se dea vite.
În anul 1800 fildanii sunt pomeniÅ£i cu obligaÅ£iile lor, iar satul Fildu de Sus este înscris în acte ÅŸi cu numele românesc dar cu o grafie stâlcită: Fildu de Szusz.
În anul 1866, la data de 22 august s-a luat hotărârea de “mărire a edificiului ÅŸcolii” constatându-se că localul ridicat în 1865 n-a Å£inut cont de nevoile reale adică să aibe o sală de clasă în care să încapă circa 70-80 de elevi. În acest an se notează existenÅ£a a 28 săteni la nivelul localităţii.
Fildu de Mijloc
Cu denumirea maghiară de “Kezepfyld” sau românească dar cu grafiere maghiarizată:”Fildu de Mislok” localitatea este atestată pentru prima dată în anul 1435.
Un aspect interesant este acela că după revoluÅ£ia de la 1848-1849, o revoluÅ£ie cu caracter de eliberare al iobagilor, drepturile acestora au fost parÅ£ial obÅ£inute. AÅŸadar se constată în anul 1861 o revoltă în Fildu de Mijloc,pornită de către ţărani împotriva perceptorilor,care nu a avut ÅŸansă de izbandă deoarece a fost înăbuÅŸită de către jandarmi. NemulÅ£umirea provenea de la suprafeÅ£ele infime date ţăranilor pentru a le munci pe profitul acestora.
În anul 1816 funcÅ£iona în Fildu de Mijloc o ÅŸcoală, ceea ce defineÅŸte o mentalitate îndreptată încă din acele vremuri tulburi spre învăţare ca unealtă a creÅŸterii economice.
În anul 1895, la ÅŸcoala din Fildu de Mijloc denumit ÅŸi Fildu Mediu frecventau 85 de copii în clasele primare ÅŸi 35 în cele de repetiÅ£ie.
Fildu de Jos
Atestată pentru prima dată în anul 1249 sub denumirea de “Terra Fyld” satul Fildu de Jos se regăseÅŸte mai târziu, pe la anul 1808 sub denumirea românească, dar cu serigrafie ungurească: “Fildu de Dzosz”.
În anul 1871, după revoluÅ£ia de la 1848-1849 în Fildu de Jos funcÅ£iona o ÅŸcoală cu 39 de băieÅ£i ÅŸi 34 de fete în clasele I-IV ÅŸi 20 de baieÅ£i ÅŸi 14 fete în clasele de repetiÅ£ie. Din actele care se păstrează la ÅŸcolile din comună amintim un “Catalog” din anul 1910.
TetiÅŸu
Satul TetiÅŸu este menÅ£ionat începând din anul 1332 sub denumirea maghiară “Ketesd” ÅŸi este satul care a cunoscut cea mai mare influenţă maghiară de-alungul stăpânirii austro-ungare în aceste zone.
Între anii 1369-1511 satul TetiÅŸ a făcut parte din Voievodatul de Călata alături de Filduri.
BărbaÅ£ii din Filduri au moÅŸtenit de-alungul timpului îndemânare în prelucrarea lemnului acestea fiind: dulgheri, rotari, furcari, tâmplari, dogari, etc. iar femeile s-au ocupat cu lucru de mână, Å£esut în două, patru sau mai multe iÅ£e, confecÅ£ionarea de ÅŸterguri, peretare, feÅ£e de perini, cuverturii, lipidee.
TetiÅŸenii, pe de altă parte, ÅŸi-au însuÅŸit meseriile de zidari, zugravi ÅŸi dulgheri iar femeile au devenit mici legumicultoare, ducând ÅŸi valorificând produsele obÅ£inute pe piaÅ£a din Huedin.
În secolele XVIII-XIX, TetiÅŸu este menÅ£ionat în actele vremii cu specific unguresc.