Istoricul localității

2015-10-29 02:00

Începuturile istoriei fildanilor se pierde în negura vremii, dar se deduc prin diferite izvoare istorice. Îndeletnicirile păstrate până azi, din moși-strămoși, au fost: culegerea roadelor pământului, creșterea vitelor, practicarea unor meșteșuguri, prin toate urmărindu-se asigurarea hranei, deoarece pământul s-a dovedit a fi zgîrcit, mai puțin roditor.

După cucerirea Daciei de către romani un drum de legătură dintre castrul de la Bologa și cel de la Bucium trecea peste teritoriul fildan, iar pe înălțimea Greabăn s-a descoperit urmele unui turn de veghe, un burgus roman.

La nord de Filduri, în hotarul Almașului s-a descoperit un indicator de distanță (miliarium), pe care se precizează 16 mii de pași de la satul Resulum (identificat cu satul Bologa).
 
Fildurile sub această denumire sunt menționate în documentele medievale începând cu anul 1249, termenii folosiți fiind următorii: “Terra Fyld”,”Vila Fyld”, “possesionis Fyld”, “possesiones valachales” (adică posesiuni românești, sate românești), “tres Vild” (trei Filduri), acestea fiind înscrise cu diferite grafii. Satul Tetișu (Ketesd- în maghiară) este menționat începând din 1332.
 
O perioadă mai lungă de timp Fildurile au fost incluse în Voievodatul de Calata, care între anii 1369-1511 cuprindea 16 sate: Morlaca, Brăișoru, Mesteacăn, Ciucea, Bica, Dretea, Izvoru Crișului, Huedin, Aluniș, Tetișu, Almașu, Babiu, Călata, Fildu de Jos, Fidu de Mijloc și Fildu de Sus. La 1666 Fildu de Sus era inclus în domeniul Gilăului, condus de cei de la Districtul de Călățele, făcând parte din cercul voievodului Pui Petru.
 

Fildu de Sus

Primul document care atestă existența satului Fildu de Sus datează din anul 1415. Satul Fildu de Sus avea înscrise în anul 1666, 7 porți de iobagi figurând separat și 7 fii. În acel an localitatea datora stăpânului “ad antique” (din vechime) dijma din ovăz. Stăpânul era cetatea Gilăului. Deasemenea în anul 1715, localitatea făcea parte din domeniul cetății Gilău, precizîndu-se într-un document că cerealele nu se obțin aici decât în anii buni, așa încât stăpânii de la Gilău pretind să li se dea vite.

În anul 1800 fildanii sunt pomeniți cu obligațiile lor, iar satul Fildu de Sus este înscris în acte și cu numele românesc dar cu o grafie stâlcită: Fildu de Szusz.

În anul 1866, la data de 22 august s-a luat hotărârea de “mărire a edificiului școlii” constatându-se că localul ridicat în 1865 n-a ținut cont de nevoile reale adică să aibe o sală de clasă în care să încapă circa 70-80 de elevi. În acest an se notează existența a 28 săteni la nivelul localității.

Fildu de Mijloc

Cu denumirea maghiară de “Kezepfyld” sau românească dar cu grafiere maghiarizată:”Fildu de Mislok” localitatea este atestată pentru prima dată în anul 1435.

Un aspect interesant este acela că după revoluția de la 1848-1849, o revoluție cu caracter de eliberare al iobagilor, drepturile acestora au fost parțial obținute. Așadar se constată în anul 1861 o revoltă în Fildu de Mijloc,pornită de către țărani împotriva perceptorilor,care nu a avut șansă de izbandă deoarece a fost înăbușită de către jandarmi. Nemulțumirea provenea de la suprafețele infime date țăranilor pentru a le munci pe profitul acestora.

În anul 1816 funcționa în Fildu de Mijloc o școală, ceea ce definește o mentalitate îndreptată încă din acele vremuri tulburi spre învățare ca unealtă a creșterii economice.

În anul 1895, la școala din Fildu de Mijloc denumit și Fildu Mediu frecventau 85 de copii în clasele primare și 35 în cele de repetiție.

Fildu de Jos

Atestată pentru prima dată în anul 1249 sub denumirea de “Terra Fyld” satul Fildu de Jos se regăsește mai târziu, pe la anul 1808 sub denumirea românească, dar cu serigrafie ungurească: “Fildu de Dzosz”.

În anul 1871, după revoluția de la 1848-1849 în Fildu de Jos funcționa o școală cu 39 de băieți și 34 de fete în clasele I-IV și 20 de baieți și 14 fete în clasele de repetiție. Din actele care se păstrează la școlile din comună amintim un “Catalog” din anul 1910.

Tetișu

Satul Tetișu este menționat începând din anul 1332 sub denumirea maghiară “Ketesd” și este satul care a cunoscut cea mai mare influență maghiară de-alungul stăpânirii austro-ungare în aceste zone.
Între anii 1369-1511 satul Tetiș a făcut parte din Voievodatul de Călata alături de Filduri.

Bărbații din Filduri au moștenit de-alungul timpului îndemânare în prelucrarea lemnului acestea fiind: dulgheri, rotari, furcari, tâmplari, dogari, etc. iar femeile s-au ocupat cu lucru de mână, țesut în două, patru sau mai multe ițe, confecționarea de șterguri, peretare, fețe de perini, cuverturii, lipidee.

Tetișenii, pe de altă parte, și-au însușit meseriile de zidari, zugravi și dulgheri iar femeile au devenit mici legumicultoare, ducând și valorificând produsele obținute pe piața din Huedin.

În secolele XVIII-XIX, Tetișu este menționat în actele vremii cu specific unguresc. 
 

Carte de oaspeți

Un loc în care ne puteţi împărtăşi impresiile dumneavoastră.

Lasă un mesaj

Chestionare

Sunteți mulțumit de serviciile oferite de primărie?

Foate mulțumit

Mulțumit

Necesită îmbunătățiri

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

Votează